Cred că știți cu toții despre Calendarul Advent, sau numărătoarea inversă până la Crăciun. Mai ales dacă aveți copii, cu siguranță știți despre acele mici calendare cu dulciuri sau jucării. De pe 1 decembrie până pe 24 decembrie, în fiecare zi, cel mic deschide o nouă căsuță din calendar și primește o răsplată dulce… sau o jucărie mică.
Fix pe ideea asta, în nord-estul țării, în acest an, o mână de jucători din Iași au decis să organizeze un calendar advent Geocaching.
Altfel spus, în cadrul seriei intitulate ZpC (Zile Până la Crăciun) se va publica zilnic o nouă cutie.
Așadar, dacă aveați în plan să vizitați zona asta de țară în această iarnă.. uite un motiv în plus! Aveți șansa la un FTF sau cine știe, poate mai multe. Dar chiar și dacă ratați mult-râvnitul FTF, cutiile merită găsite oricum. Sunt FRESH și multe dintre ele UNICAT. Nu veți regreta!
Apropo, dacă decideți să veniți pe la Iași, nu ezitați să luați legătura cu jucătorii locali, să vă anunțați sosirea. Suntem în general foarte sociabili și ne plac evenimentele. Mai ales evenimentele găzduite de turiști…
Pentru că seria asta nu e doar pentru județul Iași ci cuprinde toată zona de Nord-Est a țării, prima cutie s-a publicat ieri la Huși. Unii s-au dus până acolo cu gândul la FTF dar și în speranța că-și vor completa calendarul cu toate cele 24 de cutii. A doua cutie a trezit Iași-ul de dimineață și chiar și pe ploaie a fost găsită în timp record.
A treia oare unde-o fi? Dar următoarele ce surprize ne-au pregătit?
Inspirația vine de la activitatea similară ce are loc în anumite regiuni din Danemarca, tradiție ce e mai veche de 4 ani acolo. La colegii noștri danezi, într-o zonă ce include 4 regiuni (județe) se găsește un număr mult mai mare de jucători, așadar e simplu să fie câte un CO diferit în fiecare zi din lună.
La Iași în acest an, un jucător e “responsabil” pentru mai multe zile, dar poate la ediția următoare se implică și mai mulți
Acum doi ani în februarie am avut data palindromică la nivel internațional: 02022020 – pentru că unii scriu luna înaintea zilei iar alții ziua înaintea lunii, această dată se întâmplă foarte rar – și v-am povestit despre asta și aici.
Anul acesta am avut ocazia să avem un nou palindrom. Fie că scrii data sub forma 22.02.2022 fie că scrii sub forma 22/2/22 această dată este palindromică . Ba chiar mai mult decât atât, această zi specială a cifrei 2 a picat și într-o zi de marți (TWO’s day). Cu adevărat o zi a cifrei 2! 🙂
Desigur că o întâmplare ca aceasta nu putea trece fără un nou suvenir geocaching, de data aceasta unul pentru cei care fac minim 2 log-uri FOUND sau ATTENDED în această zi. Și desigur, la nivel mondial, s-a umplut harta de evenimente și de cutii noi care să sărbătorească această dată.
În ordinea la care au avut loc aceste adunări la noi în țară, am avut evenimente organizate la Iași (GC9MQCW by exploraptor), Sibiu (GC9MYHJ by csipike) și la Cluj (GC9N8YD by Mr.Ericusz). Interesant e că, deși au fost evenimente locale, au participat la ele jucători din toată țara. Jucători din București au fost la Sibiu și la Iași iar la Cluj au venit și jucători din Caransebeș… Foarte fain! Felicitări!
La Iași, dragul nostru coleg Marasileo a venit cu o idee nouă pentru oraș (din nou). A pus lumea la treabă pe principiul: toți muncesc, toți se bucură de recompensă. Așa că a luat legătura rapid cu jucătorii locali și i-a mobilizat spre a ascunde cutii pentru a fi găsite la eveniment. Și uite așa au apărut șase cutii noi nouțe pentru orășelul nostru cu ocazia evenimentului organizat de exploraptor.
Ba chiar știu din surse sigure că o parte dintre aceste cutii sunt adevărate capodopere, cutii măiestrite cu drag și pricepere de către proprietari. Cutii speciale pentru o zi specială. Cutii care vor aduce bucurie multor jucători de acum încolo și sper eu, o mulțime de puncte favorite pe aici pe la Iași. Pentru că le merită din plin!
Sunt mândru să văd cât de frumos a crescut comunitatea de la Iași și calitatea cutiilor care se ascund aici. Dacă ești în vizită pe aici și găsești un cache, acordă-ți un moment să apreciezi munca depusă de colegii noștri și recompensează-le efortul printr-un jurnal frumos și poate un punct favorit.
Evenimente vor mai fi, cutii faine se anunță în continuare în viitorul apropiat.. Așa că, de ce nu vii pe la Iași? Și dacă vii, te încurajez să faci și un eveniment ca să-ți anunți vizita și să aduni comunitatea! Suntem foarte primitori!
PS: Chiar dacă nu e pe teritoriul țării noastre, subsemnatul a găzduit un eveniment și el: GC9N8WA Speram… speram să pot câștiga suvenirul prin log la două evenimente din cele 3 disponibile în împrejurimi, dar din păcate vremea ploioasă nu mi-a permis. Dar am găsit un cache ca să fac al doilea “find” al zilei.
Unii dintre voi poate-și amintesc faptul că anul trecut, la Iași, am avut un weekend extins plin de evenimente, distracții și cutii. Colega noastră @kathyusha a și scris un articol despre asta aici.
Ei bine, deși nu a fost o continuare a evenimentului de anul trecut, am reușit cumva să facem un weekend plin de aventuri și în acest an. De data asta nu a fost la final de noiembrie, ci s-a întâmplat cam pe la jumătatea lunii.
De fapt nu aveam nimic planificat, totul a fost făcut dintr-un impuls de moment. De aceea nu am apucat să anunț mai devreme evenimentele, căci nu avem nici eu habar că vor avea loc. Nici nu știam că voi fi în Iași în acest weekend.
Dar aveam o dorință de a organiza un GIFF la Iași. Și de vreun an îmi doream să reparăm și să mărim traseul de cutiuțe de la Uricani. Și tot mi s-a spus că se dorește un nou Workshop T5. Și uite că așa, pe nepregătite, imediat ce am aflat că sunt în Iași între 12 și 14 noiembrie am făcut listing-urile și am trimis la publicat evenimentele. Nu vă mai explic ce repede tastam ca să nu treacă miezul nopții și să pierd fereastra de 14 zile pentru a le trimite spre review.
Dar am reușit.. am găsit locație pentru a face proiecția video la GIFF, am pus pe hârtie un plan pentru Workshop T5 și am mai condimentat weekendul și cu un [Foc la Butoi] ca să fie pachetul complet!
Poate mi-am propus cam multe pentru un timp atât de scurt, timp care oricum era destinat rezolvării altor treburi, dar în cele din urmă am reușit să duc planul la capăt și cred și sper că a ieșit un weekend memorabil.
Vineri, 12 Noiembrie – GIFF 2021, Iași, RO ( GC9HWPD )
Pentru că făcusem planul de pe o zi pe alta, am avut emoții că nu vom fi acceptați ca Eveniment Oficial. Am crezut că e poate prea târziu ca să aplic. Dar după câteva zile am primit pe e-mail materialul video și am răsuflat ușurat! Da! aveam GIFF la Iași! Yuhuu! Să mă scuzați, dar sunt un pic mândru să fi avut singurul event GIFF oficial din toată zona asta a Europei.
Evenimentul, primul de acest gen la Iași, a fost un real succes zic eu. Pe mine m-a umplut de energie cum n-am mai avut de mult. Dar vă las să citiți părerile participanților în jurnalele lăsate de aceștia: https://coord.info/GC9HWPD.
Dacă nu știți ce e un eveniment GIFF, vă invit să citiți despre asta pe site-ul Festivalului Internațional de Filme despre Geocaching. (Geocaching International Film Festival). Pe scurt ne adunăm și ne uităm la scurt metraje făcute de geocacheri despre geocaching. La final votăm unul din cele 17 clipuri finaliste și primim un suvenir pentru participarea la eveniment.
Sâmbătă, 13 Noiembrie – Încălzi-v-aș Noaptea! [Foc la Butoi] (GC9HXWC)
O tradiție pe care am început-o anul trecut cu ocazia IS.20 (GC8Z0G0) și am continuat-o cu vreo două alte evenimente următoare, nu se putea să nu revină și în acest noiembrie. Mai ales că era și timpul să se reactiveze Night-Cache-ul din apropiere (GC9366R)! Seara asta era ocazia perfectă să-l găsească și cei care nu au apucat să o facă în sezonul anterior.
A ieșit o seară faină de tot! Am avut desigur [Foc la Butoi], am făcut cartofi în jar, am mâncat plăcinte, am rezolvat mistere cu pixul pe hârtie, am căutat cutii noaptea prin pădure, am băut ciocolată caldă și alte bunătăți! Mulțumesc domnișoarei florina18 pentru că a venit mai devreme de ora stabilită și a ajutat la organizare inclusiv la tăiat lemne (și nu vorbesc de câteva crenguțe… nu, chiar a tăiat lemne!). Evident, mulțumesc tuturor participanților pentru bucatele aduse și pentru succesul acestui eveniment.
Duminică, 14 noiembrie – T5 Workshop (GC9HXZQ) & CITO (GC9HXYX)
Duminică a fost cea mai plină zi! Am stat în pădure de la primele ore ale dimineții, până a picat noaptea peste noi!
Unii au fost mai timpurii și “au prins creanga care trebuie” pentru FTF…
… alții au mai întârziat dar au prins FTF-uri pe la sol și au găsit cutiile vechi…
Dar cred că toți cei care au participat în această zi au avut parte de o zi distractivă. Toți cei care au dorit să o facă au apucat să se cațere un pic și sper că au mai învățat ceva. Dacă nu, măcar au avut ocazia să-și amintească tehnicile învățate în edițiile anterioare de workshop.
Mai multe despre eveniment, ai ghicit, puteți citi în jurnalele participanților: https://coord.info/GC9HXZQ
Toate ca toate dar un lucru e sigur: pădurea Uricani arată genial toamna! E o reală plăcere să te plimbi pe aici. E atât de frumos, atât de liniște… Ore întregi de singurătate în pădure… ai timp să meditezi…
Nici nu contează ce probleme te macină, o plimbare prin pădure te va calma și-ți va da o stare de bine cu greu atinsă altfel.
Am avut sentimentul ăsta anul trecut când am venit aici prima oară. Oprisem în drumul meu pe centura orașului cu gândul că pot face o pauză cât să găsesc o cutie… hai, maxim două. Dar atât de îmbietoare era pădurea încât nu am putut să rezist din a face tot traseul, pe jos, mers calm și cu o relaxare pe care nu o am mai avut-o de mult timp.
De atunci mi-am zis că e musai să facem un eveniment aici cândva și să dăm o nouă viață cutiilor din zonă. Și cred eu că am reușit. Cu deosebită plăcere vă invit acum să vizitați pădurea. Oaza asta e atât de aproape de oraș, dar în același timp departe de agitația și nebunia sa.
Dacă aveți drum prin Iași toamna asta, pădurea Uricani și micul trail de cutii de aici ar trebui să fie, cu siguranță, pe lista voastră de lucruri de făcut. Aveți la dispoziție o varietate de cutii în ceea ce privește dimensiunea, dificultatea, terenul și tipul de cache. Cum să ratezi așa ceva?
După ce termini prin Uricani, vezi că și orașul ascunde multe nestemate! Hai la Iași! Nu vei regreta!
Nu cu foarte mult timp în urmă, în Iași a avut loc un eveniment de geocaching, în care comunitatea ieșeană s-a strâns să facă un GeoArt absolut fantastic, inedit aici. Începând cu data de 27 noiembrie și până pe 30 noiembrie, în acest oraș ce se mândrește cu o istorie aparte, goana după FTF-uri, aventură și noi prietenii a fost premisa mai tuturor jucătorilor.
Despre night cache sau cum se poate pierde un geocacher în pădure
Weekend-ul de Geocaching a început vineri seara pentru cei care au ajuns în oraș mai devreme. În Iași se lăsase o ceață grea, densă, iar frigul se simțea chiar și prin cele trei straturi de haine. Am pornit împreună cu Zoli spre Hlincea, unde avea loc așa numitul „Mini-Eveniment de Seară”(GC8TDV9), o întâlnire care să dea un start călduros acestui weekend. Listing-ul anunța un foc la butoi și o ciocolată caldă, dar pe drum am primit o notificare surprinzătoare cum că un nou cache a fost ascuns. Aparent, Radu C ne pregătise un night-cache ce pornea din apropierea evenimentului, însă ceața a cam încurcat treaba. Nici n-am coborât bine din mașină că am și pornit spre căutarea acestei cutii după ce am salutat fugitiv gazda noastră. Deși întârziasem un pic, eram primii sosiți la eveniment, așa că ne-am propus să vânăm un FTF.
Cum nu mai întâlnisem până acum un night-cache, nu aveam imaginea clară a ceea ce însemna „reflectorizant”; mă gândeam că este o chestie reflectorizantă mare, care reflectă dacă dai peste ea cu lanterna, dar nu știam exact la ce să mă aștept. Aveam însă să mă lămuresc în privința acestei chestiuni după vreun sfert de oră petrecut prin pădure, în frig. Deși eram nerăbdătoare să găsesc poteca și aveam lanterna cea mai puternică, mai lăsam din când în când și pe Zoli să caute prin întuneric, ca eu să-mi mai încălzesc puțin mâinile în buzunar. Într-un final am dat cu lumina peste o creangă de care era prinsă o mică bandă reflectorizantă. Poate că dacă nu aș fi fost atentă, aș fi omis-o cu mare ușurință.
Ulterior ne-a fost din ce în ce mai ușor să găsim punctele reflectorizante. Acestea ne-au călăuzit prin pădure și prin poteci sumbre, până când am ajuns la locația finală. Spre surprinderea noastră (dar mai ales a mea), am dat peste un Ammo Box. Partea interesantă a urmat abia după ce ne-am notat în logbook și am ascuns înapoi cutia, fiindcă eram undeva în mijlocul pădurii, în beznă. Cumva, printr-o cotitură luată unde nu trebuia, ne-am pierdut. M-am bazat pe Zoli că știa pe unde merge și că vom ajunge înapoi pe drumul pe unde am venit, dar el o lua numai prin locuri abrupte și strâmte, unde brațele de copaci păreau că vor să ne răpească, iar crengile reci ne loveau peste față. După puțin timp mi-a venit ideea de a consulta harta (doar suntem geocacheri, nu?).
Harta a demonstrat că direcția în care mergea Zoli era cea bună, iar după ce am mai avansat puțin, am început să auzim vocile unor oameni, moment în care am început să semnalizez din lanternă. Acei oameni s-au dovedit a fi val+, alina+, iuly20_07 și Radu C, care s-au aventurat în căutarea aceluiași cache. După ce au găsit și ei această cutie (mai rapid decât noi și fără să se piardă prin întunecimea densă, fiindcă erau acompaniați de CO), ne-am regăsit cu toții în jurul butoiului și ne-am încălzit pe de o parte de la foc, dar și de la ciocolata caldă. Curgeau băuturi calde, dar și multe multe povești despre peripeții din lumea geocaching-ului. Fiind cea mai novice jucătoare, nu m-am regăsit în multe din acele istorisiri, dar întâmplările din zilele următoare, aveau să îmi ofere destule povești pentru următoarele evenimente… sau pentru un articol de blog.
…când coordonatele duc la Spitalul de Nebuni
În prima zi oficială a evenimentului, după ce am primit Pachetul de Participare, lista misterelor de rezolvat și coordonate de descifrat, primul meu impuls a fost să o tai în pădurea Ciric ca să vânez și eu câteva FTF-uri. Fiindcă ceilalți aveau un avans de timp considerabil față de mine (eu am pornit puțin mai târziu), am decis să le iau de la coadă la cap. Însă, în drum spre Ciric mi-am dat seama că mai apăruseră și alte cutii prin oraș, cutii tradiționale, care poate au fost ignorate de ceilalți în goana lor spre Geo-Art. Și bine am gândit, căci așa am făcut un FTF (GC8Y57G), chiar aproape de coordonatele evenimentului. Între timp, am găsit mai oportună ideea de a lăsa Geo-Art-ul pe ziua următoare, fiindcă eram cu bicicleta și nu voiam să mă prindă noaptea pe-acolo.
Prin urmare, următoarea țintă a fost cutia de la Socola (GC8TQ8X): un cache ascuns de exploraptor la Institutul de Psihiatrie „Socola”. Descrierea cache-ului mi-a stârnit curiozitatea, deși recunosc că am citit-o la repezeală. Acolo scria „dacă înnebunești în timp ce încerci să găsești locația finală, poți renunța la idee și mergi la coordonatele afișate pe hartă”, așa că, fără să mai stau pe gânduri, am adăugat în c:geo acest waypoint și am pornit spre un nou posibil FTF. Am intrat în curtea spitalului, am dat Bună ziua la portar, el s-a uitat la mine, eu m-am uitat la el, nu mi-a zis nimic, am continuat să merg, să înaintez, până când am ajuns la o mică străduță care era încadrată de pavilioane. Mi-am parcat bicicleta, mi-am deschis busola și, cu pași mici, mă tot apropiam de coordonate, deși nu vedeam nimic care să semene cu ce spunea indiciul. Eu tot căutam pe sub ferestre, și auzeam strigăte violente, lucruri troncănind, dar nu m-am îngrijorat fiindcă mi-am spus că dacă explo a ascuns o cutie pe-aici și nu s-a luat nimeni de el, atunci e safe. Am continuat să caut bazată pe această convingere, până când mi-a ieșit în cale o asistentă și m-am prefăcut că mă plimb. În cele din urmă i-am scris lui Cătălin că nu găsesc cutia, iar el mi-a spus să fug de-acolo până nu pățesc ceva sau mă internează ăștia. Abia atunci mi-am dat seama de ironia acelei replici („dacă înnebunești căutând cutia, te poți duce la coordonatele afișate”), și tot atunci mi-am dat seama că nu era o cutie tradițională, ci aveam de rezolvat un mister ca să aflu coordonatele corecte… Ei nah, nebunia FTF-ului m-a adus la Socola 🙂 … Dar asta mi-a fost învățătură de minte: când văd un cache marca explo, numai la mistere să mă aștept, nu la coordonate date de-a gata!
…când owner-ul cutiei te însoțește la căutare
Mai târziu în aceeași seară, după ce ne-am potolit setea de cutii (de fapt mai degrabă ne-a oprit căderea nopții), coincidența a făcut să ne regăsim la terasa cafenelei, unde Team_IS.20 încă aștepta participanți. În timp ce fiecare povestea peripețiile de peste zi, un nou cache ne-a fost transmis pe grupul de WhatsApp al evenimentului. Era vorba despre un „Challenge Cache”. Prin urmare, am pornit în căutarea acestei cutii cu toții, în timp ce owner-ul ne explica care sunt cerințele pe care trebuie să le îndeplinim ca să putem loga acest cache. Ca să logăm, ar fi trebuit să avem 15 cutii tip Tradițional, 30 de cutii tip Mister și două Multi-cache-uri, găsite în aria orașului Iași.
Următoarea zi, a fost una plină… Duminică era programat un CITO și un Workshop T5, dar mai aveam și multe cutii pe care nu le găsisem încă. În timp de Cătălin și Radu făceau ultimele pregătiri pentru a ne asigura siguranța noastră, geo2cat a sugerat că aș putea să merg să mai caut niște cutii de prin zonă. Chiar în apropiere era cache-ul ei, The End of the Rainbow (GC91A2T), și am pornit împreună. Ce nu știa niciuna dintre noi, era calea optimă spre cutie. Păi cum e posibil ca owner-ul să nu știe unde e cutia? Iar aici sar în apărarea ei: cum Claudia are operația la genunchi și nu poate să-l forțeze în teren, nu ea a ascuns cutia, fizic, ci Cătălin, ea doar a conceput-o. Oricum ar fi, practic, Claudia mi-a arătat calea spre cache, iar eu am ascultat-o. Am luat-o prin niște boscheți, s-au prins mii de scame de mine, iar toate crengile mi-au venit peste față și picioare, papucii mi-au intrat în glod, dar niciuna din astea nu conta, fiindcă mă apropiam de comoară. Într-un final, m-am întors la T5 arătând ca ieșită din boscheți (la propriu), dar cu zâmbetul pe buze fiindcă găsisem o nouă cutie. Apoi, aidoma unui gând ispititor, Claudia mi-a șoptit la ureche că multi-cache-ul încă nu e găsit de nimeni, și, dacă mă grăbesc acum, aș putea să am șansă la FTF. După 800 m de alergat, am ajuns la coordonate, însă hintul mi-a creat o oarecare confuzie: la rădăcina copacului. Și erau mulți copaci acolo și busola dădea eroare. Așa că am luat la scobit fiecare rădăcină de copac, am dat cu degetele peste frunze umede, gunoaie și ceva foarte urât mirositor (o zic așa, ca să fiu elegantă…!), dar cutia tot nu am găsit-o. După câteva minute de căutare fierbeam toată, dar i-am scris Claudiei, aka owner-ul cutiei, dacă îmi poate oferi o imagine spoiler. Doar că cel care a ascuns cutia era tot Cătălin, iar Cătălin era cățărat în copac, deci nu avea cum să-l întrebe. Cum nu am primit nicio lămurire, m-am întors cu coada între picioare la workshop. După am zis să ajung și eu să urc în copac și, deși aveam impresia că știu și că îmi pot aminti regulile de la atelierul de cățărat precedent, m-am simțit de parcă ar fi fost tot prima oară. De fiecare dată când atingeam/împingeam copacul în care se afla cache-ul, aveam impresia că se clatină… Într-un final, a fost un eveniment la care aș mai merge, m-am simțit “cu capul în nori”, deși mi-a fost puțin “frică la picioare”, dar căldura sufletească emanată de participanți și organizatori mi-a ținut de cald.
FTF făcut la limită
Spre finalul serii, după ce au plecat toți și am rămas numai noi patru, adică eu, Claudia, Cătălin și Radu, ne-am retras la cafeneaua noastră preferată, gazdă a multor evenimente de tip geocaching, anume Chez Les Amis, unde am mâncat cu poftă niște hamburgeri. Brusc, mi-am amintit că mai este încă o cutie, cel mai probabil negăsită de nimeni fiindcă nu era nimic logat: Hygge. Am pornit în goană spre coordonate, iar în timp ce mergeam mă imaginam cum pronunțam acest termen danez, ba chiar am apelat la google translate ca să aud cum se pronunță corect. Am ajuns la Jysk, am cerut cutia, cu mari emoții că n-o să fiu înțeleasă, mai ales în aglomerația ce era în magazin, iar tipul de-acolo mi-a adus o cutie din lemn, frumos construită. Ceea ce vedeam în fața locului era deopotrivă o codare ingenioasă și rustică, aidoma locului în care mă aflam. În cele de urmă i-am dat de capăt, iar satisfacția de a face FTF la un asemenea cache a fost și mai mare. În timp ce le împărtășeam cu încântare impresiile mele prin mesaje pe WhatsApp dragilor mei prieteni, mi-am dat seama că echipa formată din alina+ ,val+ și iuly20_07 sunt în drum încoace, deoarece tocmai am primit mail cum că au logat o cutie ce era în drum spre Păcurari. Nu a durat mult și am sărit în sus când am văzut-o pe alina+ intrând în magazin, moment în care eu m-am speriat și m-am ascuns după rafturi, fâstâcită toată. Chiar eram curioasă să le văd expresia feței când or vedea că am făcut FTF (ce-i drept nu logasem în c:geo, nu loghez în general imediat după ce găsesc cutia, fiindcă de obicei vreau să scriu un log frumos, iar în contextul de față chiar de aș fi vrut, nu aș fi avut timp să scriu FTF în log). La final, m-am amuzat în sinea mea de felul cum au decurs lucrurile, de-aș mai fi întârziat puțin pe drum, n-aș mai fi făcut FTF, pare că prea a fost calculat din timp. Așa a fost să fie!
Sunt încântată de faptul că am avut ocazia să particip la toate evenimentele organizate de Team_IS.20. Cu acest prilej am cunoscut oameni noi, pasionați de acest tip de activitate, am găsit noi tipuri de cutii, am simțit pe pielea mea ce înseamnă un FTF făcut pe bune, am cutezat să intru în teren necunoscut. Sunt recunoscătoare pentru pasiunea și efortul depus de echipa ieșeană în realizarea acestui Geo-Art și nu numai. Sper ca la următorul eveniment de acest fel să pot contribui și eu.
Și dacă tot e primul articol de blog din acest an, aș vrea să încep prin a vă ura, din partea mea și din partea AGER, un mare și călduros LA MULȚI ANI! Fie ca 2020 să fie un an fenomenal, să vă bucurați de multe experiențe memorabile și să găsiți și mai multe locuri minunate și cutii incredibile.
După cum știți, de câțiva ani, Groundspeak oferă câte o pereche de suveniruri pentru a sărbători încheierea anului, respectiv începerea unuia nou. Anul acesta ele au fost niște suveniruri înaripate care amintesc de pasărea Phoenix.
Eu unul, încerc să fac evenimente (Event cache) ca să marchez trecerea dintre ani. Și dacă mai reușesc și să le fac în locuri cât mai diferite, e și mai bine. De exemplu, acum doi ani am făcut evenimentele în Olanda, anul trecut am spus “Adio 2018” în România și “Salutare 2019” în Danemarca iar anul acesta… ei bine despre asta vreau să vă povestesc acum…
31 Decembrie 2019, ora 08:00 locația: Vejle, Danemarca. M-am suit în tren cu bicicleta, spre orașul Fredericia, pentru a participa la un eveniment organizat de niște amici.
După 30 de minute pe tren și 40 de minute de pedalat, după ce am mai găsit două cutiuțe prin apropierea evenimentului, m-am găsit cu restul jucătorilor, aproape 30 de suflete și ne-am urat “Bună dimineața și La Mulți Ani” (GC8GM2J).
GC8GM2J – Adio 2019 de sub pod
Planul în continuare era să mă sui înapoi pe bicicletă până a gară și să iau alt tren spre al doilea eveniment, la 65km distanță, în orașul Ringe, pe insula Funen (Fyn). Dar cum la eveniment m-am întâlnit cu un prieten care locuiește chiar acolo și de asemenea mergea la al doilea eveniment, m-a luat și pe mine cu mașina. Pentru că nu încăpea în mașină, am lăsat bicicleta aici la pod, urmând să rezolv mai târziu cu ea.
Și fiindcă aveam destul timp până la al doilea eveniment, am reușit să găsim împreună câteva cutii prin zona aceasta. Pentru mine era prima oară când eram aici, deci toate cutiile erau negăsite, iar pentru el doar câteva erau noi.
Al doilea eveniment (GC8FEHR) a însemnat o caldă regăsire a unor dragi prieteni. Pe Funen (Fyn) am foarte mulți prieteni pe care nu i-am văzut de ceva vreme, așadar am avut multe de povestit. De asemenea acest eveniment a venit la pachet și cu un FTF de grup, la un multi-cache publicat special pentru această ocazie. De obicei nu prea sunt de acord cu “FTF de grup“, dar de data asta chiar am fost primul care a rezolvat sarcina, așa că mă simt dator să mă declar FTF 😀
Cumva timpul a fugit pe nesimțite și a trebuit să plecăm rapid ca să prindem cel de-al treilea eveniment al zilei, al meu, în Odense. Și fiindcă mergeam în aceeași direcție (mulți dintre noi), am acceptat invitația făcută de Lisa de a merge cu mașina ei din Ringe până în Odense la GC8GN61.
Aici m-am revăzut cu și mai mulți oameni dragi de pe Fyn! Spun și mai mulți, pentru că nu toți au avut timp pe 31 să vină la multiple evenimente, deci nu au participat la cel din Ringe. Dar acesta al meu era mai special, așa că au venit cu mare drag să îmi spună “La revedere”.
După încheierea evenimentului, am pornit iar la drum, de data aceasta cu Garminman7k în spatele volanului, până în Vejle, pentru ultimul eveniment al zilei: GC8GN6G.
Deja era târziu în zi, nu mulți au mai fost dispuși să iasă din casă pe frig și întuneric, așa că participarea a fost modestă… dar destul de bună. Adică, după ce am avut evenimente la care nu a venit nimeni, consider acum că și un participant e bun. Ce e peste 1 e deja lux! 😀
E imposibil de recunoscut în fotografie, dar o parte din cei prezenți aici au fost și dimineață în Fredericia. Mă bucur că au găsit timp să participe și seara.
No bun. Acum că i-am spus “ADIO” lui 2019 cu patru evenimente (și vreo 10 cache-uri), e timpul să ne ocupăm și de 2020!
Pentru multă lume asta însemna pregătiri de petrecere și artificii. Pentru mine a însemnat un drum spre aeroport, și îmbarcarea într-un zbor spre România. Am făcut revelionul în avion, pentru prima dată în viața mea! Eu și încă vreo câțiva nebuni care au ales să călătorească în această noapte.
Nu a fost poate cel mai fain revelion, dar pentru aproximativ 50 lei biletul de avion de la BLL la IAS, merită! Și fie vorba între noi, nici cel mai prost revelion n-a fost! Și ca să știți… când zbori așa printre fusuri orare, sărbătorești revelionul de două ori…
Am ajuns la Iași unde, după câteva ore de somn, aveam să găzduiesc evenimentul de început de an. Să-i urăm Bun Venit lui 2020, din Piața Unirii Iași: GC8H01Y – Hello 2020, Bună dimineața Iași! Și nu, nu am fost singurul matinal. Spre surprinderea mea, chiar s-a trezit lumea!
Am avut plăcerea să întâlnesc forța nouă a geocaching-ului din Iași! Sunt încântat că au decis să se trezească așa de devreme în prima zi din an, ca să vină să ne întâlnim.
Evenimentul mi-a depășit orice așteptare! În căutarea unui loc unde să bem ceva cald și să ne încălzim, am intrat în Hotel Traian (exact lângă GZ). Din păcate nu era deschis restaurantul, dar ne-am strecurat … (PSSST, secret) până la ultimul etaj să admirăm priveliștea. Și acum ați aflat în ce oglindă a fost făcută poza de grup de mai sus:
După ce am ieșit din hotel am mai stat să vorbim afară puțin, până am înghețat. Ca să ne încălzim, am decis să pornim în găsirea unei cutii din apropiere, ocazie prin care CO (cotosilv) urma să facă mentenanță.
După ce am terminat cu o cutie, cumva ne-am pus în mișcare spre încă una, și apoi încă una și tot așa până au trecut vreo două ore. E drept, mai mult eu am avut de logat cutii, căci geo2cat și exploraptor le găsiseră deja cam pe toate.
Înainte să ne despărțim aveam să aflu că există și niște cutiuțe noi nouțe prin oraș, așa că am profitat de faptul că sunt deja aici și de faptul că orașul era încă adormit, ca să fac și un FTF! Pesemne că am făcut chiar două.
Pot să spun că a fost un început de an foarte promițător!
Dacă ați ieșit la vânătoare în aceste zile și v-ați logat deja cutiile, ați primit și voi cele două suveniruri:
Vreau să le mulțumesc în special colegilor din Iași pentru că au venit la întâlnire și s-au plimbat răbdători cu mine pe la cutiile din Iași, și bineînțeles să vă mulțumesc vouă că ați citit tot până aici!
Vă încurajez din toată inima să găzduiți și să participați la evenimente, deoarece aveți ocazia să întâlniți oameni extraordinari!
Acestea fiind spuse, sper să ne revedem în curând! Un an nou minunat să aveți!
