56. Tunelul de la halta Movileni (1890)
Construit in urma cu 130 de ani pentru a deservi ruta Dorohoi – Iasi, una din primele linii de cale ferata construite in Romania in secolul XIX. (965 metri, linia 608 Iasi – Letcani – Dorohoi)
Primul tunel de cărămidă din România, aflat în ruine datorită unei bacterii ce macină cărămida de Ciurea. Are o lungime de 960 m.
Ridicat la inceputul anilor 1890 si finalizat in 1896, tunelul a adus cu sine lucruri noi, aspecte care la vremea respectiva pareau incredibile. De exemplu, la temelia celor doua cosuri de aerisire ale tunelului, astazi in ruine amandoua, s-a folosit ciment. Daca astazi nu pare nimic spectaculos, la acea vreme totul a fost grandios. Cele doua cosuri au fost primele constructii din Romania la care s-a folosit ciment adus de la Braila, prima fabrica de acest gen deschisa in Romania. Tunelul a fost construit de arhitectul Ioan Cantacuzino, descendent al marii familii de boieri. Cimentul a fost adus de la fabrica braileana Portland si a fost una din inovatiile vremii. Tunelul are o lungime de 964 metri, iar lucrarile propriu-zise au inceput in luna mai a anului 1892 la ambele capete. Strapungerea a fost realizata la data de 14 mai 1893. Pentru ca deja erau probleme cu infiltratiile de apa, tunelul a avut trei inele de caramida, ceea ce a facut ca peretele sa aiba o grosime de un metru. La data de 1 iunie 1896, tronsonul de 6 kilometri pe ruta Cucuteni (actual Letcani) – Larga Jijia a fost dat in exploatare. Costurile totale au fost de peste 17 milioane de franci, o suma uriasa la acea vreme.
Coordinates: N 47 16.147, E 27 22.431

54. Conacul lui Ion Inculet din Barnova – Biserica cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul
– Locatie – 47°04’56.0″N 27°37’25.0″E – Bârnova 707035 – Aproape este Primaria Comunei Barnova si Gramma Wines Casa Olteanu
– Info – Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova este un conac care se află în satul Bârnova din județul Iași și care a aparținut familiei omului politic Ion Inculeț (1884-1940). Acest edificiu este situat la o distanță de circa 6 kilometri de Hanul Trei Sarmale din Iași, în apropiere de Primăria comunei Bârnova.
La data de 16 octombrie 1919, omul politic Ion Inculeț, fost președinte al Sfatului Țării din Basarabia și ministru în guvernele liberale din perioada interbelică, s-a căsătorit cu principesa Ruxanda Cantacuzino, care era unica fiică a boierului Anastase Dumitru Miltiade Cantacuzino, care poseda o avere destul de mare.
In anul 2008, conacul de la Barnova a fost demolat, fiind reconstruit intr-un stil care aminteste doar vag de edificiul anterior. Zidaria vechiului conac a fost pastrata, fiind incastrata in noua cladire construita. Conacului i s-au adaugat un etaj si alte cateva incaperi pe latura din spate, care au schimbat planul cladirii. Conacul a fost reconstruit în anul 2008, pentru a adăposti un centru social al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
– Biserica cu hramul “Sfântul Ioan Botezătorul” din comuna Bârnova a fost ctitorită de către Ion Inculeţ (1884-1940), care a îndeplinit funcţiile de preşedinte al Sfatului Ţării din Basarabia, care a decis la 27 martie 1918 Unirea acesteia cu România şi apoi de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al României Mari între anii 1936-1937. Acesta şi-a construit în anul 1920 o reşedinţă de vară la Bârnova, unde soţia sa dispunea de un teren de 26 ha de pământ care scăpase de expropriere.
– Rezervația palinologică Ion Inculeț – Recunoscută pentru diversele specii rare de arbori și arbuști, Rezervația are o suprafață de numai 2,5 hectare, străbătută fiind și de pârâul Bîrnova.

– Link https://ro.wikipedia.org/wiki/Conacul_lui_Ion_Incule%C8%9B_din_B%C3%A2rnova
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Ioan_Botez%C4%83torul_din_B%C3%A2rnova

52. Fostul Castel Stanca Roznovanu (azi Monumentul Eroilor)
– Locație – 47°17’14″N 27°34’21″E – comuna Victoria (fost Stânca)
– Info –
În secolul al XVII-lea, la Stânca (județul Iași) era ridicat, pentru întâia oară, un conac boieresc…
La începutul secolului al XIX-lea, Iordache Roset Roznovanu (mare vistiernic în timpul Războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812) hotăra construirea, pe locul vechiului conac din Stânca, a unui castel care impunea respect și admirație; în preajmă se întindea un parc și se înălța o biserică; palatul devenise celebru în epocă prin gustul și luxul desăvârșite. În 1891, înainte de a muri, Nicolae Roznovanu a cerut să fie îngropat în biserica de la Stânca.
Poziția castelului (dincolo de grandoarea lui) în apropierea Basarabiei și a liniei frontului, a dus la distrugerea sa; moșia și castelul au fost devastate în Al Doilea Război Mondial. Palatul a fost ras în totalitate de pe faţa Stâncii şi a fost ridicată o cruce pentru martirii neamului. În parcul Palatului a fost ridicată o biserică, iar clopotul uriaş, după cum spun oamenii, are în compoziţie şi argint. Acum, din biserică se pot vedea tranşeele făcute de căutătorii de comori, iar clopotul a ajuns la biserică din comună. În perioada mai-iunie 1944, castelul şi biserica au fost bombardate de trupele germane şi sovietice.
Din luxosul castel de altădată au mai rămas doar nişte vagi ruine de la beciuri.
La fel ca şi la Cepleniţa, localnicii au folosit cărămida castelului pentru a înălţa o nouă biserică în sat. În compensaţie, în acest lăcaş de cult au fost reînhumaţi Nunuţă Roznovanu şi fiul său Emanuel. Ironia sorţii face ca pe locul unde altădată se înălţa semeţ castelul Roznovanilor să existe astăzi doar o cruce pusă în memoria soldaţilor căzuţi acolo.

Link https://www.lovendal.ro/wp52/comoara-din-strania-padure-stanca/
http://iasi1.ro/iasi1/povesti-despre-iasi/
https://romanialibera.ro/special/reportaje/comoara-de-la-castelul-roznovanu-133512

• This reply was modified 1 year, 10 months ago by slv.

3. Acarul Păun
Locație – Gara Vintileanca, Buzau
În iulie 1923 a avut loc un accident petrecut într-o gară oarecare, de pe linia Ploieşti-Buzău la Vintileanca. O anchetă efectuată în perioadă l-a considerat drept unic vinovat de accident pe muncitorul responsabil cu manevrarea acelor de macaz, pe numele său de familie Păun. Cu trecerea timpului, sintagma aceasta, „acarul Păun”, a ajuns să desemneze persoana considerată ţap ispăşitor al greşelilor şi nepriceperii celor mari – cei cu funcţii înalte şi bani, adevăraţii responsabili, care nu plătesc decât foarte rar sau deloc pentru vinovăţii evidente.

https://adevarul.ro/locale/buzau/cine-fost-realitate-acarul-paun-s-a-ajuns-accident-feroviar-zeci-morti-cele-mai-folosite-expresii-romanesti-1_551414c5448e03c0fdee7a96/index.html
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/acarul-paun-s-a-numit-chiar-paun-paun-ion
https://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_feroviar_de_la_Vintileanca

4. Parcelari istorice
https://asz.ro/parcelari-istorice/

7
Fabrica de zahar
Ripiceni, jud Botosani
În 1976 Ripicenii Vechi este desfiinţat prin crearea lacului de acumulare de la Stânca-Costeşti.
Ripiceni – sat nou s-a înfiinţat în aproprierea vechiului sat Ripicenii Vechi,u cu lucrători veniţi la fabrica de zahăr înfiinţată pe la începutul sec. XX de către Societatea Dupont (Lachaume) Meilassou & Co. Noul sat s-a numit Ripicenii Noi, în opoziţie cu Ripicenii Vechi.
Cea mai mare parte a muncitorilor fabricii – fie români, fie străini- s-au stabilit aici construind-şi case în aproprierea fabricii. Satul s-a dezvoltat într-un ritm alert ajungând pe la 1930 cel mai mare din comuna Movila Ruptă.
Sfârșitul fabricii a venit în mod tragic, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. A fost bombardată de nemți, în retragere iar mai apoi a fost demontată bucată cu bucată și dusă în URSS, de ocupanții sovietici.
https://adevarul.ro/locale/botosani/istoria-fabricii-zahar-ripiceni-cele-mai-puternice-europa-fost-dusa-bucata-bucata-urss-1_5b88e8c2df52022f75fc8e32/index.html

VIDEO! Povestea neștiută a celui mai dezvoltat oraș din nordul Botoșaniului

15
Roman – Fabrica de zahar
AGRANA ROMANIA S.A. – Fabrica Roman – STRADA ŞI NUMĂRUL: Strada Energiei nr. 6, COD POŞTAL RO-611047
https://www.rfi.ro/cultura-94110-accent-pe-istorie-roman-oras-fabrica-zahar
poze

• This reply was modified 2 years, 6 months ago by slv.

2.
Monumentul de la Racoviţeni
Locatie Dealul Racoviţeni 45°20’43″N 26°54’23″E
Info În vara anului 1917, după stabilizarea frontului pe linia Galaţi – Nămoloasa Mărăşeşti Soveja, autorităţile germane de ocupaţie au construit un mausoleu în memoria celor căzuţi în „Bătălia de Crăciun”. Ulterior, a fost demolat pentru a se construi un teatru muncitoresc, în 1948, la Râmnicu Sărat (astăzi Casa de Cultură „Florica Cristoforeanu”) şi alte imobile. Pentru a distruge şi mai mult acest monument si ceea ce însemna el de fapt memoria unei mari bătălia piedute de armata rusă în anii 1955-1960, au fost folosite buldozerele pentru a astupa si bloca accesul la mormântul comun si lăzile cu oseminte. Acum, după 100 de ani, pe amplasamentul vechiului monument se mai află doar ruinele care se încăpăţânează să înfrunte vremurile. Pe Dealul Racoviţenilor, odihnesc, uitați de timpuri și de semeni, peste 6.400 de ostaşi căzuţi în 1916, în Bătălia de Crăciun.
Link https://www.infobaragan.ro/reportaje/cum-s-au-razbunat-rusii-pe-un-monument-ridicat-de-germani-in-memoria-unei-mari-batalii-din-1917/