Forum Replies Created
-
AuthorPosts
-
slvKeymaster
56. Tunelul de la halta Movileni (1890)
Construit in urma cu 130 de ani pentru a deservi ruta Dorohoi – Iasi, una din primele linii de cale ferata construite in Romania in secolul XIX. (965 metri, linia 608 Iasi – Letcani – Dorohoi)
Primul tunel de cărămidă din România, aflat în ruine datorită unei bacterii ce macină cărămida de Ciurea. Are o lungime de 960 m.
Ridicat la inceputul anilor 1890 si finalizat in 1896, tunelul a adus cu sine lucruri noi, aspecte care la vremea respectiva pareau incredibile. De exemplu, la temelia celor doua cosuri de aerisire ale tunelului, astazi in ruine amandoua, s-a folosit ciment. Daca astazi nu pare nimic spectaculos, la acea vreme totul a fost grandios. Cele doua cosuri au fost primele constructii din Romania la care s-a folosit ciment adus de la Braila, prima fabrica de acest gen deschisa in Romania. Tunelul a fost construit de arhitectul Ioan Cantacuzino, descendent al marii familii de boieri. Cimentul a fost adus de la fabrica braileana Portland si a fost una din inovatiile vremii. Tunelul are o lungime de 964 metri, iar lucrarile propriu-zise au inceput in luna mai a anului 1892 la ambele capete. Strapungerea a fost realizata la data de 14 mai 1893. Pentru ca deja erau probleme cu infiltratiile de apa, tunelul a avut trei inele de caramida, ceea ce a facut ca peretele sa aiba o grosime de un metru. La data de 1 iunie 1896, tronsonul de 6 kilometri pe ruta Cucuteni (actual Letcani) – Larga Jijia a fost dat in exploatare. Costurile totale au fost de peste 17 milioane de franci, o suma uriasa la acea vreme.
Coordinates: N 47 16.147, E 27 22.431
slvKeymaster55. Enduranch
– Locatie – Comuna Barnova – 47°05’27.5″N 27°37’51.9″E – Ana Ipatescu nr. 8, Barnova Commune, Pietrarie Village, Iași
– Ferma de animale, spatiu pentru evenimente, plimbari cu ponei, trasee off-road (motocross, auto 4X4, ATV, mountainbike, etc.), foc de tabără, paintball
– Link https://www.enduranch.com
https://www.facebook.com/enduranchslvKeymaster54. Conacul lui Ion Inculet din Barnova – Biserica cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul
– Locatie – 47°04’56.0″N 27°37’25.0″E – Bârnova 707035 – Aproape este Primaria Comunei Barnova si Gramma Wines Casa Olteanu
– Info – Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova este un conac care se află în satul Bârnova din județul Iași și care a aparținut familiei omului politic Ion Inculeț (1884-1940). Acest edificiu este situat la o distanță de circa 6 kilometri de Hanul Trei Sarmale din Iași, în apropiere de Primăria comunei Bârnova.
La data de 16 octombrie 1919, omul politic Ion Inculeț, fost președinte al Sfatului Țării din Basarabia și ministru în guvernele liberale din perioada interbelică, s-a căsătorit cu principesa Ruxanda Cantacuzino, care era unica fiică a boierului Anastase Dumitru Miltiade Cantacuzino, care poseda o avere destul de mare.
In anul 2008, conacul de la Barnova a fost demolat, fiind reconstruit intr-un stil care aminteste doar vag de edificiul anterior. Zidaria vechiului conac a fost pastrata, fiind incastrata in noua cladire construita. Conacului i s-au adaugat un etaj si alte cateva incaperi pe latura din spate, care au schimbat planul cladirii. Conacul a fost reconstruit în anul 2008, pentru a adăposti un centru social al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
– Biserica cu hramul “Sfântul Ioan Botezătorul” din comuna Bârnova a fost ctitorită de către Ion Inculeţ (1884-1940), care a îndeplinit funcţiile de preşedinte al Sfatului Ţării din Basarabia, care a decis la 27 martie 1918 Unirea acesteia cu România şi apoi de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al României Mari între anii 1936-1937. Acesta şi-a construit în anul 1920 o reşedinţă de vară la Bârnova, unde soţia sa dispunea de un teren de 26 ha de pământ care scăpase de expropriere.
– Rezervația palinologică Ion Inculeț – Recunoscută pentru diversele specii rare de arbori și arbuști, Rezervația are o suprafață de numai 2,5 hectare, străbătută fiind și de pârâul Bîrnova.– Link https://ro.wikipedia.org/wiki/Conacul_lui_Ion_Incule%C8%9B_din_B%C3%A2rnova
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Ioan_Botez%C4%83torul_din_B%C3%A2rnovaslvKeymaster53. Conacul Medeleni din comuna Golăeşti?
– Locație – satul ieşean Medeleni din comuna Golăeşti, aflat pe malul Prutului,
– Info – Conacul care l-a inspirat pe Ionel Teodoreanu să scrie “La MedeleniCe se întâmplă astăzi în conacul copilăriei din ”La Medeleni”
slvKeymaster52. Fostul Castel Stanca Roznovanu (azi Monumentul Eroilor)
– Locație – 47°17’14″N 27°34’21″E – comuna Victoria (fost Stânca)
– Info –
În secolul al XVII-lea, la Stânca (județul Iași) era ridicat, pentru întâia oară, un conac boieresc…
La începutul secolului al XIX-lea, Iordache Roset Roznovanu (mare vistiernic în timpul Războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812) hotăra construirea, pe locul vechiului conac din Stânca, a unui castel care impunea respect și admirație; în preajmă se întindea un parc și se înălța o biserică; palatul devenise celebru în epocă prin gustul și luxul desăvârșite. În 1891, înainte de a muri, Nicolae Roznovanu a cerut să fie îngropat în biserica de la Stânca.
Poziția castelului (dincolo de grandoarea lui) în apropierea Basarabiei și a liniei frontului, a dus la distrugerea sa; moșia și castelul au fost devastate în Al Doilea Război Mondial. Palatul a fost ras în totalitate de pe faţa Stâncii şi a fost ridicată o cruce pentru martirii neamului. În parcul Palatului a fost ridicată o biserică, iar clopotul uriaş, după cum spun oamenii, are în compoziţie şi argint. Acum, din biserică se pot vedea tranşeele făcute de căutătorii de comori, iar clopotul a ajuns la biserică din comună. În perioada mai-iunie 1944, castelul şi biserica au fost bombardate de trupele germane şi sovietice.
Din luxosul castel de altădată au mai rămas doar nişte vagi ruine de la beciuri.
La fel ca şi la Cepleniţa, localnicii au folosit cărămida castelului pentru a înălţa o nouă biserică în sat. În compensaţie, în acest lăcaş de cult au fost reînhumaţi Nunuţă Roznovanu şi fiul său Emanuel. Ironia sorţii face ca pe locul unde altădată se înălţa semeţ castelul Roznovanilor să existe astăzi doar o cruce pusă în memoria soldaţilor căzuţi acolo.Link https://www.lovendal.ro/wp52/comoara-din-strania-padure-stanca/
http://iasi1.ro/iasi1/povesti-despre-iasi/
https://romanialibera.ro/special/reportaje/comoara-de-la-castelul-roznovanu-133512
- This reply was modified 1 year, 10 months ago by slv.
slvKeymaster51. Părul lui Sticea – Record mondial
– Locație – N 47.137294 E26.680353, comuna Ciohorăni, Langa drumul 208O, in intravilanul localitatii
– Info – Părul lui Sticea este un pom care ar avea in jur de 600 de ani
Este atestat documentar de peste 600 de ani iar prima oară s-a scris de el pe vremea invaziilor tătare. Acest pom a fost înregistrat în Cartea Recordurilor-Guiness Book drept cel mai vechi pom fructifer roditor din lume. Parul lui Sticea face parte din specia “Pyrus Sativa” si are o raza a tulpinii fara scoarta de 65,5 milimetri, scoarta are o grosime de 20 milimetri, arborele are un volum de 8,120 metri cubi, din care circa 20 la suta scorbura iar pomul are o inaltime de 12 metri. In 2020 arborele a intrat în „World Record Academy” ca fiind cel mai vechi pom fructifer care încă este rodnic din lume. Experţii au determinat faptul că acesta ar avea 613 ani ca vechime, iar numele îl poartă după cel al celui care l-a plantat, chiar în faţa porţii unde trăiesc şi astăzi descendenţi ai lui Sticea. Conform reprezentanţilor comunei, arborele creşte la marginea drumului comunal axial, din localitatea care dă numele comunei Ciohorăni, iar Asociaţia Oendro-Ornamentală „Anastasie Fătu” din Iaşi a stabilit o serie de criterii dendrometrice ale arborelui.
În Ciohorăni mai poate fi admirat un tei secular care păzeşte localitatea de peste 400 de ani.
https://stirileprotv.ro/stiri/social/un-pom-batran-dintr-o-comuna-ieseana-provoaca-dispute-intre-specialisti.htmlhttps://www.arboriremarcabili.ro/ro/trees/4728/details/
slvKeymaster3. Acarul Păun
Locație – Gara Vintileanca, Buzau
În iulie 1923 a avut loc un accident petrecut într-o gară oarecare, de pe linia Ploieşti-Buzău la Vintileanca. O anchetă efectuată în perioadă l-a considerat drept unic vinovat de accident pe muncitorul responsabil cu manevrarea acelor de macaz, pe numele său de familie Păun. Cu trecerea timpului, sintagma aceasta, „acarul Păun”, a ajuns să desemneze persoana considerată ţap ispăşitor al greşelilor şi nepriceperii celor mari – cei cu funcţii înalte şi bani, adevăraţii responsabili, care nu plătesc decât foarte rar sau deloc pentru vinovăţii evidente.https://adevarul.ro/locale/buzau/cine-fost-realitate-acarul-paun-s-a-ajuns-accident-feroviar-zeci-morti-cele-mai-folosite-expresii-romanesti-1_551414c5448e03c0fdee7a96/index.html
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/acarul-paun-s-a-numit-chiar-paun-paun-ion
https://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_feroviar_de_la_VintileancaslvKeymaster50- Cimitir Militar din Al Doilea Război Mondial – Lețcani
Coordinates: 47°12’7″N 27°23’6″E
In Cimitirul Eroilor din comuna sunt îngropați 1134 de soldați romani căzuți in cel de-al doilea Război Mondial.
https://once.mapn.ro/pages/view/119Gl. mr. (rtr.) Ştefan Dimofte: „Avioanele nemţeşti bombardează în picaj, venind de pe aerodromul din Huşi” Numeroşi…
Publicată de Oficiul National pentru Cultul Eroilor pe Joi, 8 noiembrie 2018
slvKeymaster4. Parcelari istorice
https://asz.ro/parcelari-istorice/slvKeymaster7
Fabrica de zahar
Ripiceni, jud Botosani
În 1976 Ripicenii Vechi este desfiinţat prin crearea lacului de acumulare de la Stânca-Costeşti.
Ripiceni – sat nou s-a înfiinţat în aproprierea vechiului sat Ripicenii Vechi,u cu lucrători veniţi la fabrica de zahăr înfiinţată pe la începutul sec. XX de către Societatea Dupont (Lachaume) Meilassou & Co. Noul sat s-a numit Ripicenii Noi, în opoziţie cu Ripicenii Vechi.
Cea mai mare parte a muncitorilor fabricii – fie români, fie străini- s-au stabilit aici construind-şi case în aproprierea fabricii. Satul s-a dezvoltat într-un ritm alert ajungând pe la 1930 cel mai mare din comuna Movila Ruptă.
Sfârșitul fabricii a venit în mod tragic, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. A fost bombardată de nemți, în retragere iar mai apoi a fost demontată bucată cu bucată și dusă în URSS, de ocupanții sovietici.
https://adevarul.ro/locale/botosani/istoria-fabricii-zahar-ripiceni-cele-mai-puternice-europa-fost-dusa-bucata-bucata-urss-1_5b88e8c2df52022f75fc8e32/index.htmlVIDEO! Povestea neștiută a celui mai dezvoltat oraș din nordul Botoșaniului
slvKeymaster7
Fabrica de zahar
Ripiceni, jud Botosani
În 1976 Ripicenii Vechi este desfiinţat prin crearea lacului de acumulare de la Stânca-Costeşti.
Ripiceni – sat nou s-a înfiinţat în aproprierea vechiului sat Ripicenii Vechi,u cu lucrători veniţi la fabrica de zahăr înfiinţată pe la începutul sec. XX de către Societatea Dupont (Lachaume) Meilassou & Co. Noul sat s-a numit Ripicenii Noi, în opoziţie cu Ripicenii Vechi.
Cea mai mare parte a muncitorilor fabricii – fie români, fie străini- s-au stabilit aici construind-şi case în aproprierea fabricii. Satul s-a dezvoltat într-un ritm alert ajungând pe la 1930 cel mai mare din comuna Movila Ruptă.
Sfârșitul fabricii a venit în mod tragic, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. A fost bombardată de nemți, în retragere iar mai apoi a fost demontată bucată cu bucată și dusă în URSS, de ocupanții sovietici.
https://adevarul.ro/locale/botosani/istoria-fabricii-zahar-ripiceni-cele-mai-puternice-europa-fost-dusa-bucata-bucata-urss-1_5b88e8c2df52022f75fc8e32/index.htmlVIDEO! Povestea neștiută a celui mai dezvoltat oraș din nordul Botoșaniului
slvKeymaster15
Roman – Fabrica de zahar
AGRANA ROMANIA S.A. – Fabrica Roman – STRADA ŞI NUMĂRUL: Strada Energiei nr. 6, COD POŞTAL RO-611047
https://www.rfi.ro/cultura-94110-accent-pe-istorie-roman-oras-fabrica-zahar
poze- This reply was modified 2 years, 6 months ago by slv.
slvKeymaster49. Ionel Teodoreanu și fosta strada Buzdugan
Locație – Păcurari blocurile rusesti spre str. Garabet Ibrăileanu (Copou) – 47°10’16.7″N 27°34’18.7″E
Din 1930 și până în 1938 la plecarea la București, familia lui Ionel Teodoreanu a locuit în această zonă, la adresa Fundacul Buzdugan nr. 3 (Fundacul Vechi), într-o casă cu balcon și înconjurată de o grădină cu arbori seculari și tufe de liliac.
Ionel Teodoreanu se mutase din casa de pe strada Kogălniceanu, din casa cu doi castani de la numărul 24 unde a scris romanul La Medeleni (1925-1927), urmat de romanticele pagini Uliţa Copilăriei (1923). Începând cu anul 1924, Ionel Teodoreanu începe lucrul la trilogia La Medeleni, publicând succesiv până în anul 1928 în revista Viața românească, roman ce i-a adus un mare succes, atât de public, cât și de vânzări.
Ionel Teodoreanu este și evocatorul orașului Iași unde s-a născut și a trăit până în anul 1938, acțiunea fiecărui roman se desfășoară în „dulcele Târgul Ieșului”, așa cum a fost numit de autor.
În perioada interbelică, în apropiere, au locuit şi Garabet Ibrăileanu, medicul Gr.T. Popa şi biologul Ion Borcea. Din Păcurari, stradela Buzdugan urca spre sanctuarul profesorului Garabet Ibrăileanu. Străduţa avea făgaş pe lângă blocul nr. 2, construit în anii 1950, urmând aleea scărilor de azi către strada ce poartă acum numele lui Ibrăileanu. Aici, Ionel Teodoreanu a scris multe dintre romanele sale.
Nu departe, în capătul nordic al străzii Buzdugan, la numărul 10, în casa scundă din grădina umbroasă a ing. ceferist M. Enea, locuia profesorul Garabet Ibrăileanu.
Link – http://curierul-iasi.ro/ionel-teodoreanu-si-amintirile-de-pe-stradela-buzdugan-14651
https://turistiniasi.blogspot.com/search?q=buzdugan
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_TeodoreanuslvKeymaster2.
Monumentul de la Racoviţeni
Locatie Dealul Racoviţeni 45°20’43″N 26°54’23″E
Info În vara anului 1917, după stabilizarea frontului pe linia Galaţi – Nămoloasa Mărăşeşti Soveja, autorităţile germane de ocupaţie au construit un mausoleu în memoria celor căzuţi în „Bătălia de Crăciun”. Ulterior, a fost demolat pentru a se construi un teatru muncitoresc, în 1948, la Râmnicu Sărat (astăzi Casa de Cultură „Florica Cristoforeanu”) şi alte imobile. Pentru a distruge şi mai mult acest monument si ceea ce însemna el de fapt memoria unei mari bătălia piedute de armata rusă în anii 1955-1960, au fost folosite buldozerele pentru a astupa si bloca accesul la mormântul comun si lăzile cu oseminte. Acum, după 100 de ani, pe amplasamentul vechiului monument se mai află doar ruinele care se încăpăţânează să înfrunte vremurile. Pe Dealul Racoviţenilor, odihnesc, uitați de timpuri și de semeni, peste 6.400 de ostaşi căzuţi în 1916, în Bătălia de Crăciun.
Link https://www.infobaragan.ro/reportaje/cum-s-au-razbunat-rusii-pe-un-monument-ridicat-de-germani-in-memoria-unei-mari-batalii-din-1917/ -
AuthorPosts